Pestera Cuciulat-Salaj Romania

Pestera Cuciulat era cunoscuta de localnici inca inainte de primul razboi mondial, cand incepe aici exploatarea calcarului, prin efectuarea unor explozii chiar pe frontul pesterii. Exploatarea intensiva a calcarului din ultimele decenii avea sa distruga cel putin cateva sute de metri de galerii din prima parte a ei, intrarea in pestera fiind, de altfel, mereu obturata din cauza exploziilor repetate din cariera. In aceste conditii, pestera a fost practic redescoperita in anul 1978, de o echipa de speologi amatori din cadrul Clubului “Emil Racovita”, de pe langa Casa de Cultura a Studentilor “Grigore Preoteasa” din Bucuresti.
Pestera de la Cuciulat, este un monument unic pentru aceasta parte a Europei si singura pestera descoperita pana acum in Romania care inca mai adaposteste o pictura specifica neoliticului. In pestera de la Cuciulat a fost descoperita, in anul 1978, silueta unui cal, de o culoare rosie-caramizie, pictata pe cornisa plafonului unei sali. Prima si ultima cercetare amanuntita a picturilor rupestre a avut loc in 1979. Silueta calului nu este singurul desen descoperit in pestera, pe peretii galeriei s-au observat si alte siluete pictate, cu un contur mai mult sau mai putin precis. De la inceput frapeaza stilul naturalist al reprezentarii, realismul si in parte miscarea in care este surprins calul, sugerand parca oprirea sa brusca din alergare. Gatul este puternic arcuit, iar picioarele, mai ales cele posterioare, atat cat sunt conturate, lasa impresia ca abia s-au oprit din alergare. Silueta calului nu este izolata, fiind insotita de nenumarate pete de culoare, dintre care se detasa imaginea unei feline, pictata pe plafonul incaperii, spre mijlocul acesteia. Felina, in raport cu calul, este mai degradata, conturul sau fiind mai greu de urmarit. Totusi, se poate intrevedea botul scurt, specific felinelor, si ceafa animalului. Urechile, mult mai vizibile, sunt redate atat prin culoarea rosie caramizie, cat si cu cate doua incizii in calcar, in scopul de a le da mai multa profunzime si contur. Picioarele anterioare au suferit cel mai puternic de pe urma proceselor de spalare si degradare de-a lungul timpului. Cu toate acestea, cu un minim efort de imaginatie, se poate intui pozitia intinsa a lor, precum si faptul ca sunt indepartate unul fata de celalalt. Din acest punct de vedere, ele par in concordanta directa cu jumatatea posterioara, sugerand un animal in atac sau fuga. In imediata apropiere a felinei din pestera Cuciulat, in partea posterioara a ei, se poate intrezari o mare pata de culoare rosie caramizie, care aminteste, parca, de silueta greoaie a unei fiinte umane. Conturul este foarte estompat, incat autenticitatea ei ramane indoielnica. Inaltimea sa ar fi de 51 cm si latimea de 26 cm. Intr-una din ultimele campanii de cercetare a picturilor de la Cuciulat, se observa, intr-o nisa situata in partea stanga a salii cu picturi, o figura ce seamana cu o pasare. Dimensiunile ei sunt de 21/14 cm. Este destul de bizara aceasta aparitie, cu atat mai mult cu cat pasarile sunt slab reprezentate in arta parietala paleolitica. Oricum, ea se inscrie stilistic in aceeasi nota a realismului artei din aceasta perioada, fiind in deplina concordanta cu reprezentarea calului si a felinei.
Destul de incert este capul unui al doilea cal, care, atat cat se poate observa, nu iese nici el din canoanele naturalismului artei parietale paleolitice. Alaturi de aceste reprezentari, mai mult sau mai putin clare, in micuta sala de la Cuciulat exista numeroase alte pete de culoare, carora este foarte greu sa le mai gasim forma si sensurile initiale. Accesul in Pestera Cuciulat a fost blocat cu un grilaj in anii 1983-1984, deoarece peretii pesterii fusesera napaditi de tot felul de semne, care sa ii ajute pe vizitatori sa nu se rataceasca la intoarcerea din subteran. Ulterior frontul fostei cariere de calcar din zona s-a prabusit, ascunzand ochiului intrarea in pestera.